Aici poate fi textul referitor la autor
IMAGE001.BMP (147.54kB)
Digg  Sphinn  del.icio.us  Facebook  Mixx  Google  BlinkList  Furl  Live  Ma.gnolia  Netvouz  NewsVine  Pownce  Propeller  Reddit  Simpy  Slashdot  Spurl  StumbleUpon  TailRank  Technorati  TwitThis  YahooMyWeb
 

Primaria Orasului Dolhasca

 

TURISM

Doriti să vizitaţi un monument UNESCO ?
Probota, fostă comună până în anul 1968, când după noua împărţire administrativă devine sat arondat comunei Dolhasca, judeţul Suceava, este o aşezare amplasată în sud-estul Judeţului Suceava, cu un important trecut şi prezent istoric, care dă localităţii un statut de veche cetate.

Aşa stând lucrurile satul Probota găzduieşte ctitoria voievodului moldovean Petru Rareş, Mănăstirea Probota, ridicată de către acesta în anul 1530.
Redăm succint prezentarea realizată de d-l profesor de istorie – STUPCANU PETRU LAZĂR, care, ca un bun cunoscător ne introduce în detalii:
" După cum atestă documentele vremii, Mănăstirea Sf. Nicolae din Poiană exista deja la data de 2 iulie 1398. La acea epocă, domnul Ştefan I Muşat a donat mănăstirii două sate: Bodeşti şi Tătăruşi. Mănăstirea era probabil localizată undeva în pădure, între râul Şomuz şi pârâul Pobratii.
Pentru motive necunoscute în timpul secolului al XV – lea, mănăstirea a fost mutată în vale, lângă pârâu. Această schimbare de amplasament a fost atribuită lui Ştefan cel Mare.
Ruinele Probotei Vechi, descoperite cu mult timp în urmă, au fost investigate abia în anul 1973. săpăturile arheologice au demonstrat că pe acelaşi amplasament au fost construite două biserici. Un document din 16 aprilie 1527 menţionează că Petru Rareş „construise, decorase şi sfinţise” deja o biserică în incinta Mănăstirii Probota, dar arheologii nu au găsit nici o mărturie pentru a corobora aceste informaţii. Se poate ca această biserică să fi fost construită pe amplasamentul Probotei Vechi. Este, de asemenea, posibil ca cea de a doua biserică a Mănăstirii Probota Veche, mai elegantă, să nu fi fost niciodată terminată de către Ştefan cel Mare, finalizarea acesteia fiind, mai târziu, opera lui Petru Rareş.
În 1510, acesta a decis construirea unei biserici pentru instituţia monastică deja existentă a Probotei. Dat fiindcă Probota Veche era situată într-o zonă predispusă alunecărilor de teren, domnul a decis transferarea întregului complex mănăstiresc în altă parte. Localizarea aleasă, de această dată pe teren ferm, era cam la 200 m vest de fosta mănăstire. Petru Rareş a conceput această nouă biserică drept locaş de veci pentru familia sa. Aici se află mormintele domnitorului Petru Rareş, a soţiei sale Elena, „fiica lui Despot ţarul”, a lui Ştefăniţă, fiul lui Rareş ca şi alte 15 morminte ale unor mari boieri ca Frăţian, pârcălab de Neamţ, Hâra, pârcălab de Hotin, Petru Vartic, portar al Sucevei şi hatman, Vasilca, fiica lui Ion Stroici, etc.

Mănăstirea este împărţită în cinci încăperi mari: pridvorul (pentru prima dată închis), pronaosul, gropniţa (camera mormintelor), naosul şi altarul.
Arhitectura îmbină mai multe stiluri: moldovenesc, gotic, baroc, neorenaştere.
Când Mănăstirea Probota a fost inclusă în Lista Patrimoniului Mondial, frescele interioare originale erau în mare parte acoperite de repictări, iar cele exterioare erau încă vizibile doar ca urme..
Picturile originale redescoperite ale Probotei sunt de o calitate artistică excepţională, formând un ansamblu armonios în cele cinci încăperi.









Zidul de incintă înalt şi masiv înconjoară întregul edificiu şi a fost construit în anul 1550 păstrându-se în condiţii foarte bune.

Între 1992 şi 2001, UNESCO, sprijinit financiar de Fondul Japonez pentru încredere şi în colaborare cu Ministerul Culturii din România şi Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, a desfăşurat la Probota lucrări exhaustive. S-au restaurat cu scrupulozitate frescele interioare şi exterioare, precum şi iconostasul bisericii. S-au efectuat lucrări de reparaţie, s-au înlocuit ferestrele şi s-a instalat un nou sistem de încălzire. Ruinele mai multor clădiri mănăstireşti necunoscute anterior au fost descoperite prin săpături arheologice, iar vestigiile au fost consolidate şi parţial expuse spre vizitare.

Mănăstirea Probota a rezistat vremurilor mai mult de 450 de ani şi, după o muncă asiduă, a redevenit una din perlele arhitecturii artei şi arhitecturii româneşti."

Însoţim scurta prezentare, cu fotografii reprezentative ale înfăţişării exterioare şi interioare, urmând ca „viermele curiozităţii” să vă determine să vizitaţi şi să vedeţi pe viu prima mănăstire pictată din nordul Moldovei ce vă va oferi şi un bogat arsenal de istorie trăită din plin de strămoşii noştri pe aceste meleaguri

Vă aşteptăm cu drag !

.
--------------------------------------------------------------------------------
 
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one